Chiar astazi am citit doua stiri legate de sinuciderea a doua persoane extrem de tinere, sinucideri care au o conexiune directa cu Internetul. Acest lucru chiar m-a frapat, mai ales ca le-am citit la interval de cateva minute una de alta.
Iata despre ce e vorba:
- pe 21 noiembrie anul acesta un tanar de 19 ani, student in Florida, s-a sinucis in direct, online, in fata a 1500 de “spectatori”. Mai mult decat atat, unii chiar l-au incurajat, desi au existat si persoane care au incercat sa stea de vorba cu el, probabil pentru a-i schimba hotararea. Desi se pare ca avea serioase probleme medicale, Norman Fried atrage atentia si asupra responsabilitatii noastre colective pentru aceasta “problema”.
- o alta tanara de 13 ani s-a sinucis in urma cu 2 ani dupa ce a fost victima unei “parasiri” dure online. Evolutia acestui “caz” poate fi consultata aici.
Pe de o parte sunt sigura ca sunt inca alte multe cazuri de hartuiri online, de diverse depresii sau alte asemenea repercursiuni “mijlocite” de mediul online, de care nu am auzit, desi s-au intamplat. Probabil ca, si mai rau, nu le-am acordat atentia cuvenita.
Pe de alta parte, cred cu tarie ca totul tine de educatie, ca nu sunt neaparat rataciri de moment ale acestor “nefericiti”, pana la urma. Noi, ca educatori si parinti avem datoria sa le spunem si sa insistam asupra a ceea ce este veridic, ceea ce ar trebui sa evite sau sa nu dea crezare. Ei trebuie incurajati in primul rand sa comunice, sa-si exprime cele mai ascunse ganduri. Este adevarat ca este cea mai dificila varsta si perioada din viata, dar eu cred ca merita sa incercam sa facem toate eforturile pentru a preintampina astfel de “incidente”.
Desi in Romania amploarea acestor feomene nu poate fi comparata INCA cu ce se intampla in alte parti ale lumii, trebuie sa fim extrem de vigilenti si sa consideram toate acestea semnale de alarma din care sa tragem invatamintele cuvenite.