O alta fata a Internetului

Chiar astazi am citit doua stiri legate de sinuciderea a doua persoane extrem de tinere, sinucideri care au o conexiune directa cu Internetul. Acest lucru chiar m-a frapat, mai ales ca le-am citit la interval de cateva minute una de alta.

Iata despre ce e vorba:

• pe 21 noiembrie anul acesta un tanar de 19 ani, student in Florida, s-a sinucis in direct, online, in fata a 1500 de “spectatori”. Mai mult decat atat, unii chiar l-au incurajat, desi au existat si persoane care au incercat sa stea de vorba cu el, probabil pentru a-i schimba hotararea. Desi se pare ca avea serioase probleme medicale, Norman Fried atrage atentia si asupra responsabilitatii noastre colective pentru aceasta “problema”.
• o alta tanara de 13 ani s-a sinucis in urma cu 2 ani dupa ce a fost victima unei “parasiri” dure online. Evolutia acestui “caz” poate fi consultata aici.

Pe de o parte sunt sigura ca sunt inca alte multe cazuri de hartuiri online, de diverse depresii sau alte asemenea repercursiuni “mijlocite” de mediul online, de care nu am auzit, desi s-au intamplat. Probabil ca, si mai rau, nu le-am acordat atentia cuvenita.

Pe de alta parte, cred cu tarie ca totul tine de educatie, ca nu sunt neaparat rataciri de moment ale acestor “nefericiti”, pana la urma. Noi, ca educatori si parinti avem datoria sa le spunem si sa insistam asupra a ceea ce este veridic, ceea ce ar trebui sa evite sau sa nu dea crezare. Ei trebuie incurajati in primul rand sa comunice, sa-si exprime cele mai ascunse ganduri. Este adevarat ca este cea mai dificila varsta si perioada din viata, dar eu cred ca merita sa incercam sa facem toate eforturile pentru a preintampina astfel de “incidente”.

Desi in Romania amploarea acestor feomene nu poate fi comparata INCA cu ce se intampla in alte parti ale lumii, trebuie sa fim extrem de vigilenti si sa consideram toate acestea semnale de alarma din care sa tragem invatamintele cuvenite.

Cyberchondria

Cu totii stim probabil ca Internetul a devenit cea mai mare resursa informationala pentru multi dintre noi. Fie ca suntem interesati a afla informatii medicale, educationale, aferente socializarii etc., Internetul ne este un aliat si un “sfatuitor” in toate cele.

De aici pana la a denumi actul de cercetare individuala online a informatiilor cu caracter medical cyberchondria, adica un fel de ipohondrie online, mi se pare cam fortat, mai ales ca multi dintre noi cautam a intelege mai bine anumiti termeni medicali sau chiar prospectul unor medicamente care lipseste din cutie…

Conform Wikipediei, cyberchondria reprezinta “online concern about health.” Citind mai departe am aflat ca este un portmanteu pentru termenii cyber si hypochondria, un fel de fobie medicala.

Lucrurile nu se opresc insa aici. Ryen W. White si Eric Horvitz de la Microsoft Reseach au realizat in noiembrie 2008 un studiu referitor la cum cauta utilizatorii informatii medicale. Rezultatele acestui studiu, accesibile in format PDF, pot fi consultate aici.

Din nou despre bloguri

Ca o continuare a postului anterior, iata alte cateva pareri, idei si sugestii interesante despre bloguri, “lecturate” pe diverse site-uri:

• cateva considerente, temeri, aprecieri si recomandari asupra utilizarii blogurilor in educatie sunt facute de catre Jeff Utecht, aici. Chiar daca postul e din 2007, toate aspectele prezentate sunt ina deosebit de actuale!
• Stiti care sunt cele mai importante doua cuvinte folosite in blogging? In viziunea lui Brian Clark, acestea sunt “you” si “because”. Mai multe detalii, aici.
• Asa cum insusi Dean Rieck mentiona faptul ca, probabil, sunt sute si poate chiar mii de tutoriale, ghiduri si recomandari de bune practici in ceea ce priveste bloggingul, totusi, el propune o lista de 8 elemente cheie care trebuie luate in considerare atunci cand se face blogging.
• De asemenea, fiecare blogger ar fi bine sa urmareasca si recomandari cu “ce sa nu faca”. O astfel de lista poate fi accesata si aici!
• trebuie sa recunosc faptul ca sunt un blogger care nu urmareste sistematic cine, ce si cum acceseaza in cadrul propriului meu blog. Ce m-a pus pe ganduri, este faptul ca unii bloggeri se simt “amenintati” de RSS, care, oarecum, impiedica accesul vizitatorilor pe site, asa cum se poate observa aici. Recunosc ca nu am pus niciodata asa problema, desi m-am abonat prin RSS la anumite bloguri, in ideea de a fi notificata si de a nu pierde din posturile bloggerilor pe care ii urmaresc frecvent. De aici si pana la a le micsora traficul este o cale lunga pentru mine, dar se pare ca nu si pentru altii…

Multe probabil ca ar mai putea fi adaugate, eu ma opresc, momentan, aici.